Humboldt Park - tărâmul giganților!

Mă uit în jur și sunt amuțit, cuvintele sunt de prisos. Mă uit la ei și văd cum stau nemișcați și liniștiți, dar nu par obosiți, par plini de viață. Îi ating puțin să le simt vibrația, să încerc să mă conectez la ei. Mă uit la Zuggița - are ochii în lacrimi de emoție, ea poate empatiza cu viețuitoarele din jur. Vreau să îi fac o fotografie, dar îmi arată să le fac lor, giganților.

Am trăit o mare parte din viața mea înconjurat de păduri. Au devenit, cu timpul, locul meu de liniște. În momentele în care mă simt agitat, supărat sau nervos, este de ajuns să îmi închipui cum sunt înconjurat de copaci înalți și să aud susurul apei și ciripitul păsărilor pentru a mă echilibra. Am ajuns într-o pădure cu copaci mai înalți decât cea mai înaltă clădire din Iași și mai bătrâni decât Țările Române. Oare există în România copaci așa de bătrâni? Până când îi voi găsi, pădurea de Redwoods din Humboldt Park, California, va fi noul meu sanctuar, locul unde mă pot duce oricând, cu gândul, ca să îmi echilibrez trupul, mintea și spiritul.

Pădurea, așa cum o vedeam de la înălțimea noastră

Am plecat la drum de la Wine Way Inn dis-de-dimineață. Avea să fie o zi lungă, cu peste 530 km de condus în Rogue-ul roșu, mașina închiriată pentru aventura noastră în USA. Ne uitam pe șosea și vedeam mai multe mașini venind pe sensul opus de mers, părea să fim singurii care voiau să meargă în acea direcție. Motivul l-am aflat la întoarcere.

Pădurea văzută de jos

Conduceam de aproape trei ore - nu mai aveam răbdare - ne doream mult să vedem copacii giganți, Redwoods. Îmi place că unele șosele din USA au și un nume turistic, afișat lângă numărul străzii. Mult mai ușor a fost să ținem Redwoods Highway până la Humboldt Park și acolo să intrăm pe Avenue of the Giants, decât să urmărim 101 (Redwoods Highway) până la intersecția cu 254 (Avenue of the Giants).

Intrarea pe Avenue of the Giants este marcată subtil cu un indicator rutier. Ai putea spune că cineva a încercat să ascundă pădurea, să o facă un pic mai puțin turistică. Din acest punct, pe o distanță de 20 km, mașinile și oamenii sunt în inferioritate, aici domnește altceva de peste 1500 de ani - Redwoods. Există multe locuri unde pare că s-au oprit alte mașini în trecut. Nu este ceva amenajat cu beton, ci doar mici locuri de popas de pământ. Alegem unul unde sunt mai puține mașini oprite și vedem și o poieniță în depărtare.

Oricum ai încerca să te uiți la ei, copacii vor să te hipnotizeze

Notă pentru viitori călători: Aveți mare grijă când conduceți pe Avenue of the Giants. De multe ori, ochii șoferilor sunt orientați în alte direcții, nicidecum la șosea. Pare că uneori pădurea de Redwoods îți face o vrajă, te cheamă la ea. Când te trezești din hipnoză, se poate întâmpla ca, atât tu, cât și alt șofer, să fiți pe aceeași bandă. Sunt multe locuri în care poți opri mașina și apoi vizita pădurea în siguranță. Îți recomand să le folosești cu încredere!

Baza copacilor pare să fi fost puternic încercată de timp și vizitatori

În poieniță, pământul este plin de crengi uscate și ace căzute. Trunchiul copacilor care se găsesc mai aproape de drum este marcat de milioanele de vizitatori care i-au atins. Mă iau fiorii când mă gândesc că o parte din acești copaci aveau deja rădăcinile bine înfipte în pământ atunci când primii europeni au ajuns pe unde călcăm noi. Aproape de noi, un copac căzut face un pod natural peste un mic pârâu. De-a lungul timpului, am văzut mulți brazi căzuți și în jurul lor plin de așchii rupte, dar lângă redwood-ul căzut, par să fie bucăți de scândură gata pregătite pentru a fi folosite.

Meditând lângă unul din bătrânii pădurii

Așa cum mă jucam când eram mic, fotografiind brazii din România

Ne oprim din admirat. Îmi doresc să nu perturb mai mult liniștea pădurii. Mă mai uit încă o data la ei și îmi imaginez cum, de fapt, aceștia păzesc o comoară ascunsă undeva în mijlocul pădurii. Imaginația mă duce departe, uit să pornesc mașina și nu înțeleg de ce nu pleacă. Zuggița râde și mă întreabă dacă gândul meu a rămas în poieniță, cu giganții.

Paznicii comorii din pădure

Aproape de capătul Aleii Giganților se află un centru de vizitare, cu diferite fotografii și ustensile din momentele în care pădurea nu era încă zonă protejată. Tot acolo, putem vedea interiorul unuia dintre copacii căzuți. Cu multă răbdare, poți număra inelele pentru a determina vârsta acestuia. Sau, poți să citești pe panoul de lângă ca să afli aceeași informație.

Cred că ai putea mobila o casă dintr-un singur copac căzut

Plecăm din Humboldt Park în momentul în care primim o alertă prin sistemul național de avertizare. Suntem anunțați că focul din "Mendocino National Forest", lângă Clear Lake, se intensifică și se recomandă populației să se ferească de acea zonă. Dimineață, drumul nostru a trecut pe acolo. În timp ce reveneam în Napa Valley, am trecut la o distanță rezonabilă de lac. Chiar și așa, ne-am întâlnit cu multe mașini de pompieri pe drum, iar pe cer se vedeau elicopterele care survolau zona. Fumul era vizibil de la mulți kilometri, iar terenul de lângă drum era pe alocuri ars complet.

Fumul făcut de focul de lângă Clear Lake

Am ajuns în siguranța înapoi în Calistoga. Ne pregătim să părăsim Napa Valley după două experiențe de neuitat, degustarea de vinuri de la castel (poți citi mai multe: aici) și pădurea giganților. Din cauza incendiilor de vegetație, următorul nostru popas nu a mai fost Yosemite National Park. Ne-am orientat către Monterey, California. Vom înnopta în Moss Landing, o localitate care ne amintește de filmele despre Vestul Sălbatic.