
În perioada sărbătorilor de iarnă mi-am imaginat de mai multe ori cum m-aș simți dacă orice gând de-al meu ar fi public și ce gânduri aș dori să fie ascunse de "ochii" lumii. După câteva zile am ajuns la concluzia că, chiar dacă mai există unele decizii, gânduri sau acțiuni cu care îmi este rușine (încă lucrez să mă eliberez de rușine sau măcar să nu am o problemă că acest sentiment există), cred că unele emoții, experiențe sau gânduri sunt atât de intime încât, dacă le-aș da viață, și-ar pierde
din misticism și din frumusețe. Totuși, pe cele care par să se învârtă în jurul unui subiect încerc să le metamorfozez într-un loc din viața mea (așa cum am făcut cu
Camera de Hotel). De această dată, am creat
Biroul Personal.
 |
Biblioteca-birou de la Schloss Leopoldskron (Salzburg, Austria) |
În imaginația mea,
biroul personal nu reprezintă doar o piesă de mobilier, o anumită cameră sau clădire, ci reprezintă acel loc (care uneori poate fi chiar o cameră, dar de multe ori este doar un mic colț din casă) unde
mi se simte cel mai tare amprenta personală și unde mă simt cel mai confortabil să stau singur. Înainte ca să înceapă pandemia și ca "work from home" să fie ceva normal pentru o parte dintre noi, biroul personal era acel loc în care mă retrăgeam câteva ore pe săptămână ca
să scriu, să codez, să construiesc ceva sau să ascult o carte audio cu ochii închiși. În 2020 aceste aspecte s-au schimbat și astfel a devenit locul unde îmi petrec aproape toată ziua,
nu pentru că aș fi workaholic 😂😅. Aici îmi încep diminețile, aici mă bucur de soarele de la prânz (când apare prin norii denși), aici văd cum se face noapte și tot aici îmi ascult corpul cum zice că ar trebui să mă mai ridic de pe scaun și să fac o plimbare (până în bucătărie sau pe scări, până jos). Totuși, după vacanța de iarnă în care am încercat să stau departe de electronice, mi-am dat seama că, de fapt, biroul personal este oriunde
mă simt confortabil să îmbunătățesc diferite aspecte din viața mea.
 |
Infinitul cerului văzut la Skógafoss, Islanda |
De multe ori realizez că orice concluzie la care ajung este, de fapt, un cumul de gânduri adunate pe o perioadă mai lungă de timp. Astfel, pentru
Biroul personal, un moment de cotitură a fost când am terminat de citit "
Autobiography of a Yogi" de
Paramahansa Yogananda. Cartea stătea în bibliotecă de mai bine de trei luni și de fiecare dată când voiam să îmi relaxez ochii de la monitorul laptopului, mă fixam pe coperta portocalie a acesteia 📙. După ce am avut curajul să iau cartea și să o termin de citit, notând câteva aspecte din aceasta (un exercițiu de memorare pe care l-am început în ultimul an),
am realizat că nu dedic destul timp îmbunătățirii sănătății mele. Apoi, mi-am dat seama că dacă eu consider
eul personal ca fiind împărțit în trei (
fizic, mental și spiritual), aș avea nevoie de o rutină ca să le îmbunătățească pe toate trei și nu doar pe una dintre ele.
Timpul pentru această rutină a fost "câștigat" pentru că nu a mai fost nevoie să ne pregătim pentru a pleca la serviciu, să conducem până acolo, să ne instalam la birou și mai apoi să facem aceeași procedură (sau ceva similar) la întoarcerea acasă. Orientativ, am considerat că am cel puțin 60 de minute în plus la dispoziție să petrec în fiecare zi ca să îmi îmbunătățesc cele trei aspecte ale eului.
 |
Ca niște ouă de păsări sălbatice, rutina este ceva ciudat și nu tot timpul plăcut |
Astfel, rutina mea începe cu
20 de minute de citit dintr-o carte fizică (evit formele electronice pentru că în restul zilei sunt cu ochii în monitor), fie ea ficțiune sau non-ficțiune. După ce închid cartea, îmi petrec câteva minute făcând câteva lucruri automate (cum ar fi să beau două pahare cu apă) ca să las timp să se asimileze ceea ce tocmai am citit. Răsfoind câteva pagini în fiecare zi, simt că îmi țin mintea continuu antrenată cu informații și povești noi (cred că și creativitatea mea e bucuroasă când citește povești diferite și diversitate în cuvinte). La începutul lui 2020 mi-am propus să citesc
o carte pe lună (de revelion citeam cartea cu numărul 23), să citesc o carte de minim 500 de pagini în engleză (
Autobiography of a Yogi are 550 de pagini) și să țin un jurnal de cărți și unul despre viața personală (mai am 10 pagini din a doua agendă din 2020). Acum, după ce mi-am îndeplinit aceste obiective pot spune că
îmi simt mintea mai relaxată, mai entuziasmată și mai înfometată de cunoaștere decât am știut-o vreodată.
 |
Top 6 cărți citite în 2020 |
Având mintea antrenată, mă scufund pentru
20 de minute în meditație. Nu tot timpul fac aceeași tehnică de meditație, dar includ obligatoriu momente în care scanez corpul de tensiuni, acord recunoștință, iert, vizualizez ziua curentă, iar la final spun
o formă proprie de rugăciune. Așa cum zice
Emily Fletcher, meditația trebuie să fie ceva personalizat, iar sesiunele mele sunt un cumul de tehnici învățate în cursurile făcute în ultimii trei ani și adaptate pentru a le simți mai bine puterea. Baza sesiunii rămâne în continuare
6 Phase Meditation propusă de
Vishen Lakiani. Sunt zile în care încerc să formulez și câte o întrebare care mă frământă, iar uneori răspunsul vine în aceeași zi - nu tot timpul e clar, uneori sunt doar imagini, alteori sunete sau chiar cuvinte (încă mă sperii când se întâmplă asta). M-am bucurat când am văzut că a apărut, de curând, o serie despre meditație și pe
Netflix: "
Headspace Guide to Meditation".
 |
Pericolul și extazul îmbunătățirii văzute de un novice |
Iar, la final, când sunt cel mai calm, urmează partea din rutină care
necesită cea mai multă convingere:
exercițiul fizic. Chiar dacă am mai bine de trei ani de când am început să fiu ceva mai interesat de sănătatea mea, nu consider că am făcut ceva cu adevărat serios până în august 2020. În urmă cu cinci luni am decis să facem împreună
un program de 12 săptămâni de tonifiere musculară de la
V-Shred. Nu a fost ușor pentru cineva așa de sedentar ca mine, dar mă bucur enorm că (chiar dacă susținerea era doar online) am putut urmări zilnic o serie de exerciții fizice care mi-au schimbat fizicul și încrederea în corpul meu. Având inerția de la exercițiile fizice, am început și
un program de nutriție de 90 de zile de la
Wildfit. După ce s-au terminat ambele programe, mi-am personalizat atât nutriția cât și exercițiile fizice astfel încât să includ în fiecare dimineață
stretching, flotări, abdomene, plank-uri și apoi să beau un
alkagizer.
 |
Acea bucățică de bucurie după un exercițiu realizat |
Chiar dacă după cele 60 de minute de exerciții corpul zice uneori că este obosit, creierul îmi transmite semnale că se simte minunat, antrenat și pregătit de o nouă zi. Cum toată rutina se petrece într-o singură cameră, în aceeași cameră unde îmi petrec și orele de "work from home", am numit camera
Biroul personal. Astfel, am posibilitatea ca
de fiecare dată când mă simt nervos, supărat sau stresat să mă uit în jur și să mă gândesc la ce am simțit dimineața când am făcut acele exerciții. Și nu sunt puține momentele când simt nevoia de o scurtă distragere ca să revin în starea mea de bine (așa zisă recalibrare), iar atunci repet o mică parte din exerciții, doar cât am nevoie ca să îmi revin și să fiu din nou productiv în ce îmi doresc.
În timp ce scriam despre lucrurile pe care le-am adăugat în viața mea pe parcursul lui 2020, mi-am dat seama, din nou, că este
este foarte important să dau viață acestor gânduri pentru că așa îmi acord și mai mult timp să reflectez, să îmbunătățesc și să mă bucur de acestea. Acum, când mă pregătesc să închei primul articol pe 2021, simt cum un fior de curiozitate îmi trece prin corp. O stare alimentată de ciudatul an 2020, dar și de posibilitatea ca 2021 să ofere experiențe și oportunități așa cum nu am mai cunoscut înainte!
Make every day a small improvement in your life!